El care este papa humus
Nu stiu altii cum sunt….dar eu recunosc ca anii au trecut peste mine si nu m-am facut partasa trecerii lor. Ignoranta e o binecuvantare…. am auzit candva. Si de atunci, mi-a placut sa tratez inocenta cu superficialitate si nu invers. Anii au trecut, eu m-am transformat dintr-o fetiscana intr-o fetiscana retusata si uite asa am ajuns sa tratez superficialitatea cu inocenta. Pana cand azi, am realizat din nou, urcand pe asa zisul taler al constiintei….ca anii au trecut peste mine, iar eu nu m-am facut umbrelor partasa, ci doar trecerii lor. Dar hai sa dam repede pagina asta si sa-l descoperim pe el. Un el care, nu de mult, facea pipi in nisip si care mai apoi uda cu nonsalanta gardurile fetelor, marcandu-si teritoriile; un el, care a trecut de la bere si chipsuri de proasta calitate (sa ne scuze comunismul si mai apoi democratia prost inteleasa), la tequila sorbita de pe sfarcurile fragede ale unei iubite oarecare si humus.
La pariu ca iubitii multor femeie/barbati n-au auzit de humus decat din cautarile pe google (la pariu ca multi fac asta abia acuma!?), iar majoritatea ele-lor au servit “delicatesa” doar cand s-au gandit la kg-le in plus,
sau cand s-au pregatit de spovedanie.
Si totusi, un el care este papa humus.
La pariu?!
” Fiecare se inconjoara de sine insusi! ”
