Viata ca un moft

“Noi nu traim vietile noastre” a afirmat un prieten astazi. Nici macar nu parea beat. Era amiaza deja, deci s-ar fi trezit. Ma uitam la el cu un dulce aer tamp si ma gandeam daca exista pastile pentru el.
Oare ce naiba a vrut sa fie atat de capricios incat sa nu isi traiasca propria viata? Sau sa traiasca viata-i proprie precum un spectator? Sau se gandea ca actiunile si gandurile sale sunt rezultate ale unor factori necunoscuti? Ori doar se prefacea ca nu poate intra in pielea personajului. Probabil si-ar fi dorit sa traisca viata lui Billy The Kidd….e o idee si asta.
Citand o prietena “nu este total adevarat, noi suntem inzestrati cu liber arbitru, ca luam noi modelele comportamentale si aderam un pic la mentalul colectiv asta e partea a doua ce tine de capacitatea de a discerne a fiecaruia …pentru ca fiecare ia o reteta de a-si trai viata si o trece prin propriul sistem de valori…depinde de persona si de credinte in definitiv” am putea ajunge la concluzia ca pentru afirmatia lui exista si tratamente, nu doar pastile.
Farmecul autoderutei este specific personajului uman. Isi proiecteaza propria imagine intre realism si realitate, intre vis si visare, dorind mereu sa fie ce ar fi putut fi. Sau ce a fost cineva, din dorinta de a depasi un hotar, un punct considerat de referinta.

Hotii de timp (2)

Prea multe vorbe, prea putine fapte, prea mult timp de irosit. Imi plac oamenii sau ce or fi ei, care ne invata sa traim clipa. Imi plac femeile si barbatii pe care ii aud soptind superior, intr-o italiana de cartier “Carpe DIem”. A dracu’ italiana asta. Ia hai sa facem fitze putin si sa o spunem pe sleau, Traieste Clipa:

Carpe Diem - expresia apartine poetului latin Horatiu, carpe diem quam minimum credula postero si intr-o traducere libera suna cam asa “Traieste clipa astazi, fara sa ai incredere in ziua de maine”. Prealuata si rastalmacita in fel si chip, astazi expresia simbolizeaza intesitatea unor trairi si actiuni de genul: “Mancam, bem, futem si platim”. Dar e prea pe romaneste. Asa ca trebuie adaptata literar, adica “Mananca si bea, pentru ca maine nu vei mai fi” (dupa cum ne aminteste Biblia). Extrem de interesant faptul ca expresia carpe diem este strans legata concepual de memento mori (nu uita prietene ca esti muritor), dar smerenia momentului este diametral opusa infatuarii clipei. Se spune spune ca intelesul primar al expresiei Traieste Clipa s-ar referi la a te bucura de fiecare clipa a vietii ca un dar esential, sa te bucuri de ce ti-a oferit ziua. Dar pentru ca sunt capricios, se mai spune ca este si o invitatie la desfrau si imoralitate. Cu siguranta, este o expresie foarte capricioasa.

Intensitatea trairii ne fura oare din timp? Faptul ca unii ard clipele inseamna ca isi fura din timp?
In opinia mea, proprie si personala, sa traiesti clipa de astazi ca si cum nu ar fi ziua de maine (desi recunosc fascinatia imbinarii acestor cuvinte) este una dintre cele mai mari imbecilitati pe care le aud in mod constant. Asta pentru ca asumarea acestui motto, al trairii unor experiente din ce in ce mai intense iti poate oferi sansa unica de a nu mai apuca ziua de maine. Si timpul pe care ti-l furi singur, nu il recupereaza nici dracu’.

Hotii de timp (1)

Urasc oamenii care nu au timp. Nu imi place sa vorbesc despre timp pentru ca nu inteleg de ce vremea e capricioasa si timpul nu este. Asa se zice, nu: “Ce vreme capricioasa”?
Ma distreaza persoanele pentru care timpul inseamna bani si tin sa sublinieze acest aspect. Mai mult timp, mai multi bani. Si mai mult timp, si mai multi bani. Apoi timpul se contracta brusc in clipa in care se innegreste orizontul asteptarii lor, istoviti si chinuiti in cursa contra-timp cu propriile asteptari. Apoi timpul se dilata brusc, nefiresc echilibru al naturii universale.

Se spune ca definitia timpului este una dintre cele mai dificile, din orice punct de vedere ai incerca sa o stabilesti: fizic, pshihologic, filosofic. Filosofia ne omoara. Filosofii ne fac sa ne pierdem timpul cu ei. Dar sa revenim…la timpul nostru.
Timpul este una dintre dimensiunile Universului, diferita de dimensiunea spaţiala prin aceea ca timpul ordoneaza evenimentele într-o succesiune ireversibila.Timpul e o noţiune primara (care nu se defineşte, ci se percepe prin simţuri; vezi mai jos timpul in fizică) si corelată cu cea de eveniment. Percepţia sesizează ordinea evenimentelor. Si timpul devine perceptia cronologica a evenimentelor.

Deja mi s-au incurcat mintile. E prea mult timp in jur. Prefer ciocolata!