CAPRICIOS.RO

Reject!

Desire — Wed, 10 Nov 2010 08:57:24 +0000

Îmi îngădui o clipă ….. şi admir mersul zdrenţuit al frunzelor, care adie-n vântul toamnei şi se lovesc de asfalt, una câte una. Sugrumate parcă, sub paşii trecătorilor dezinteresaţi, îşi acceptă cu indolenţă începutul din imediatul sfârşit. Cu teamă păşesc pe covorul de frunze şi mă-ntreb dacă roua debutului poate şterge clipele adâncite undeva în mine… Şi totuşi… nu vreau să uit tristeţea simţită cândva. Nu pot să urăsc clipa de ieri..şi încă nu pot să mă bucur de ziua de mâine…

Dar azi simt că trăiesc, deşi mi-e greu să respir o dată cu tine. Vreau să te văd, să te simt lângă mine, cu mine; în mine eşti oricum de-o veşnicie.

Te ador nebunule nimeni! Ador mersul legănat al picioarelor tale pe veştedul covor de frunze moarte…Eşti gol demult şi totuşi încerci să trăieşti pentru mine.. Cât eşti dispus să distrugi pentru noi? Ce poţi clădi pentru ziua de mâine? ….

………………….

Azi a murit toamna şi văd … NIMIC pentru mine. Am obosit deja. Merg pe străzi şi lângă mine o durere macabră stă să mă străpungă. Imi sincronizez gândurile şi realizez că ceea ce credeam că mă reprezintă m-a rejectat cândva..acum sunt o nălucă…în viaţa mea şi a unui nimeni..

Nimenişieu a murit odată cu învierea toamnei…Acum, m-am aruncat într-un ocean de gheaţă şi simt apropierea morţii care-mi încălzeşte sângele…Şi cu o ultima strigare, a sufletului încreţit de atâta suferinţă, mă gândesc la un nimic care şi-ar da viaţa pentru mine…Cu ură i-aşi cere moartea, ca să mă bucur de libertatea ce ar putea să-mi revină. Acum sunt îngheţată pe viata şi nu mai pot să gândesc lucid despre mine…

…………………..

Nimic nu are importanţă, trecutul a murit, iar eu voi trăi doar pentru ziua de azi, fără să-mi mai îngădui o clipă pentru ziua de mâine…

eul meu

Desire — Sat, 30 Oct 2010 09:48:49 +0000

Cuvintele ar reusi sa ucida chiar si un spiridus, dar glasul suav al nonsensului anuleaza teama. Iar printre ierburi, licurici si copaci..se vede-o craiasa cu ochi de nebuna.. Cobor pe poteca, alergand mai tarziu spre carare. Imi imaginez ca exista undeva, desi nici o suflare nu ma-ndeamna sa cred ca pot scapa din ghearele noptii, ce-ncet, cu podoaba patata de mici diamante, se lasa…

Mai am putin si ajung spre o luminita. Langa mine o gigantica faptura enigmatica, alearga nebuna si tipa pe voci disperate..M-apropii de lumina…si fiece pas imi spune ca voi cunoaste craiasa nebuna.

Un licurici zapacit in noapte zboara in jurul meu si ma lasa mai departe sa ma tem de giganticul eu..Tip dup-ajutor si aud si altele ca mine. Ma uit in jur si cu un ultim neuron in viata realizez…Sunt numai eu si eul meu…Si-o bucata de muschi pe-un vested copac. O scorbura mare, ce ma cheama misterioasa…sa ma trezesc din vis si sa ma-ndrept spre casa…

Ma ridic de jos si cu o ultima suflare ma ghidez dupa muschi…Un musuroi de furnici par dornice sa ajute. Dar intunericul noptii imi face semn sa dorm..In tacere ma-ntind pe recele pamant si ma gandesc la ziua ce trece..

..mereu..

Desire — Sat, 30 Oct 2010 09:28:07 +0000

Putinta de-a-ti alunga vibratiile ce-mi mistuie somnul…am lasat-o demult adormita. O lume, o data intrata in intimitatea celor mai rationale ganduri, anuleaza parca o picatura de roua..Petale timide de trairi frivole, se joaca frenetic cu existenta comuniunii spre care priveam smerita-odinioara.

Acum simt cum neantul prinde contur si singurul gand cu care mai fraternizez acum, e o dorinta, totusi incerta, de a anula distanta, fiind macar aici…eu…’o data’.

Astept ‘o clipa’ de prezenta prin preajma. Cazut langa mine, ma faci sa cred ca numai linistea eterna a unui labirint, va aduce candva …lumina. Sclipirile intunecate a unei lumi parasite isi cer intaietatea, iar clipa devine intr-un moment de slabiciune …ireala. Doar am crezut..si totusi nu suficient de mult, incat sa simt atunci, ca a-si putea fi langa tine….si maine.

Usor dispar si inaltul stropilor m-arunca intr-un mormant ..de suflete. In zadar mi se pare sa simt legatura ce m-ar face intr-un final sa invoc divinul..Nu voi afla aici, niciodata, ce caut. Ma zbat dupa o parte din tine…Esti atat de departe si te gandesti poate mai mult decat mine. Si desi crezi ca nu…ai incredere-n mine…o parte esti …tu, cautare!

Decat sa cred ca n-am stiut, mai bine recunosc ca a trebuit sa mint ignorandu-mi chemarea. Imi zdrobesc trairi pe care multimea le-a constientizat prin neputinta, a fi ireale. Limitele de unde puteam auzi stropii de roua, creaza halucinant imaginea pierduta. Prea multa lumina si totusi….

Visez ca sunt deja langa tine..Tremurand de teama te chem aici, langa mine. Cazand in genunchi, te implor sa-ti intorci privirea abatuta de vreme, sa-mi presari petale..aratandu-mi realitatea unui vis feeric..

Dar cine stie..Poate candva ai sa-ti intorci visator privirea, si-ai sa ma faci sa cred in putinta de a fi “mereu” ….alaturi de tine….

Eu si Nimeni

Desire — Sat, 30 Oct 2010 06:54:02 +0000

Stii cat de mult de iubesc? Cat o lacrima…si nu fi trist..

Ceea ce simt e mai mult decat un firicel de nisip. Nici adierea vantului, nici furtuna amintirilor, nu-mi rapesc trairea…Va aluneca pe obrazul meu intotdeauna. Cand imi atingi chipul..alungi nepasarea, privindu-ma. Cand iti intorci privirea, iti simt sufletul…Iar de vei incerca sa uiti de noi, suferinta va supune ignoranta..

Suntem doi sortiti printr-o lacrima…

Si nu fi speriat..e doar fericirea !..

..Cand viata nu mai avea nici un rost..

Desire — Sat, 30 Oct 2010 06:45:30 +0000

Nisip pretutindeni…si marea..Si ca-ntr-o visare, dulce visare, soarele-nsangereaza un capat de cer. Incerc sa privesc printre nori si contemplu asteptand ..un semn..Haotice ganduri anuleaza divinul, precum piatra transforma valul intr-o multime de stropi..Picaturi ucigase de lacrimi se preling pana-n locul ce ne-a unit odata soarta…pentru clipele de-apoi..Gustul sarat imi aduce aminte de mare si incep sa ma-nalt pe firicele de nisip. Ma arde trupul de atata soare, iar inima mi-e franta de divinul semn…

Ma-nalt putin mai sus decat altii si totusi mi-e cu neputinta sa ajung la el..Dar zambesc …iar sufletul imi rade prin chipuri de ingeri, sclipiri sagalnice, viata vazuta prin chipul lui..

Inca un pas si clipa catre eternitate o voi simtii dureros la-nceput…Dar gandul ca azi, sau poate maine, voi reusi sa simt din nou puritatea unor trairi inexplicabile chiar si pe pamant….ma fac sa cred ca lacrima are tot dreptul din lume sa-si urmeze calea…

Iar eu …sa uit de pamant !…

Un articol scris incet

M. — Tue, 02 Mar 2010 10:54:52 +0000

Acesta este un articol “scris incet”, adica despre o femeie care isi arata sanii.

Referitor la indragitul personaj, cunoscatorii au apreciat ca “nu mai este la fel de tanara ca in tinerete”!

Reteta unui crestin bun

M. — Tue, 02 Mar 2010 10:41:59 +0000

Sunt capricios, de asta sunt sigur. Nu stiu daca sunt un bun crestin, nu stiu nici macar daca sunt spiritual, spiritualist, de spirtism nu sufar sigur.
Si pentru ca sunt curios din fire, nu cred fara a cerceta, am dat o raita pe site-urile romanesti dedicate credintei. Aceasta credinta care de mai multe feluri este, adica te inalta si innobileaza, sta si ea pe internet. Bine ca nu face spam, cel putin deocamdata!
Cum spuneam, m-am aruncat ca un nemernic netrebnic printre paginile www, dornic de cunoasterea online adevarata. Cel putin, m-am dus eu peste ea, daca ea nu a vrut sa vina peste mine.
Si ce gasesc?!…
Un amestec numai bun de digerat de resurse-ortodoxe, retete-ortodoxe, astrodestin (e), bibliiortodoxe, traditii, crez(-uri), razboaieintrucuvinte, elixire si multe altele pentru toti si pentru cei multi. Toate astea, sunt condimentate frumos cu yogaesoteric si alte tantrisme…ca mare online-ul este si carpe diem el face.
M-am oprit cateva clipe pe crestinortodox.ro si am observat ca cele mai populare pagini ale acestuia, si de care sunt legate cautarile virtulilor crestini, sunt cele de retete de post. (Sic!) Pana si credinta electronica prin stomacul online trece!

As mai avea o completare, venita tocmai din DEX (sfantum est!):
SMINTÍT, -Ă, smintiţi, -te, adj. (Adesea substantivat) Care şi-a pierdut dreapta judecată sau care se comportă ca şi cum şi-ar fi pierdut-o…

Comandante Che Guevara

M. — Mon, 22 Feb 2010 11:16:06 +0000

A fost doctor in medicina, revolutionar de stanga, lider al regimului cubanez, insurgent si aventurier. Dr. Ernesto Rafael Guevara de la Serna mai cunoscut sub porecla sa de Che Guevara sau el Che.
In prezent, in Romania (in pocRomania noastra, in sensul articolului de mai sus) este mai cunoscut pentru imaginea comerciala imprimata pe tricouri. Daca ma gandesc ce as dori sa stiu despre el…:
- doctor in medicina;
- in vara anului 1955, îl întalneşte pe Fidel Castro. In această perioada e supranumit Che;
- se implica activ in evenimente din Bolivia, Peru, Ecuador, Guatemala, Mexic (multe din ele avand caracter militar);
- cea mai cunoscuta imagine este cea in care apare cu bereta neagra pe cap, iar la aceasta purtand Steaua José Martí, acordata de Castro cu ocazia primirii titlului el Comandante, cel mai înalt din cadrul gherilei cubaneze;
- a ocupat diverse functii inalte in cadrul administratiei cubaneze. Comandatul al inchisorii Cabana timp de 6 luni, perioada in care au fost executati in cadrul acelei inchisori 156 de prizonieri/detinuti politici. Potrivit unor surse, se pare ca numarul celor executati ar fi fost de ordinul miilor. A ocupat apoi functia de Director al Bancii Centrale din Cuba si apoi cea de Ministru al Industriilor;
- ultima aventura a avut-o in Bolivia. Restul e legenda!

Puteti citi mai multe despre Che Guevara pe wikipedia, unde sunt si multe alte articole interesante dar si o lista de filme despre viata acestui personaj fascinant. Intens, remarcabil, om politic si conducator, exercita o atractie miraculoasa pentru intregi generatii.

Poc Romania Violet

M. — Thu, 18 Feb 2010 08:10:42 +0000

De parca nu era indeajuns o Romanie invinetita de flacara violet, de camasile violet, de fularele mov si de interminabile discutii privitoare la forta benefica a focului vanat. Insa, dupa cum spune si Esenin, “focul vanat e gonit de vant” iar farmecul flacarii parca incepe sa dispara. Dar nu se poate asa simplu. Daca vrea el sa dispara, noi nu vrem. Si ce facem? Pai ne punem flacari in cap, in picioare, pe chiloti. Toate violet, sunt benefice si atrag energiile cosmice. De parca, pana acum, energiile au stat ascuns linistite pentru a da navala peste noi.
Si uite asa, hop-top, boc-boc, POC Romania. Adica, dupa ce Becali a tot “pac-pac, pac-pac” peste tot si in toate directiile, acum apar unii care troznesc poc-poc Romania violeta cu marketingul cuvintelor. PocRomania e un site. Cand cauti mai atent informatii, nu gasesti mai nimic interesant despre el. Asta inseamna “poc”. Adica, “te-am pocnit prostule, ti-am trezit curiozitatea, lasa ca vezi tu nemaivazutul”. Intre timp apar bilboard-uri, posturi, comunitatile se famanta, curiozitatea creste, flacara violet se inteteste. Poc-poc Romania mov. Dar avem umor. Si acest umor este inca mov, in aceste zile. Iarna, movul este potrivit vestimentatiei. Sa vedem la vara cum vor arata costumele de baie :). Iar ca o scurta sinteza, cineva pe netul asta mare, intr-un post interesant, scrie cam asa:
deci, sa intram pe site-ul pocromania.ro, sa vedem ce minunatie e acolo. Ooooo, ce-o fi aici? Un tigru, o inventie revolutionara, un manifest, un partid nou? Ntz! Zice: “Multumim pentru interesul acordat acestui site. Veti afla mai multe detalii despre Campania POC dupa data de 12 Aprilie.” Care “aprilie”, saracul, in limba romana nu se scrie cu litera mare decat daca e la inceput de propozitie. (intregul articol). Deci, v-am poc-poc prin Romania. Dus-intors!

Daca Vanghelie ar fi si poet…

admin — Wed, 17 Feb 2010 16:10:39 +0000

Intr-o balta neagra,
Patru ochi luceste.
Ce sa fie oare?
Cred ca e doi peste.

Pe un camp cu viorele
Crestea numai ghiocei.
Si-a venit mandrele mele
Si le-a cules ei pe toti.

Creste iarba, iarba deasa
Perpendicular pe casa
Vine calul si o paste
Alta iarba se dezvolta

Tara mea cu rauri multe
Si cu frunze si cu flori
Ai in tine-o populatie
De mai multi locuitori

Si din bolovani cu apa
S-au format inspre apus
Muntii tai de incretire
Orientati cu varfu-n sus

Trece lebedele-n zare.
Eu ma uit, ele dispare…
poezie populista din intelepciunea internetului (sursa)