Hotii de timp (2)
Prea multe vorbe, prea putine fapte, prea mult timp de irosit. Imi plac oamenii sau ce or fi ei, care ne invata sa traim clipa. Imi plac femeile si barbatii pe care ii aud soptind superior, intr-o italiana de cartier “Carpe DIem”. A dracu’ italiana asta. Ia hai sa facem fitze putin si sa o spunem pe sleau, Traieste Clipa:
Carpe Diem - expresia apartine poetului latin Horatiu, carpe diem quam minimum credula postero si intr-o traducere libera suna cam asa “Traieste clipa astazi, fara sa ai incredere in ziua de maine”. Prealuata si rastalmacita in fel si chip, astazi expresia simbolizeaza intesitatea unor trairi si actiuni de genul: “Mancam, bem, futem si platim”. Dar e prea pe romaneste. Asa ca trebuie adaptata literar, adica “Mananca si bea, pentru ca maine nu vei mai fi” (dupa cum ne aminteste Biblia). Extrem de interesant faptul ca expresia carpe diem este strans legata concepual de memento mori (nu uita prietene ca esti muritor), dar smerenia momentului este diametral opusa infatuarii clipei. Se spune spune ca intelesul primar al expresiei Traieste Clipa s-ar referi la a te bucura de fiecare clipa a vietii ca un dar esential, sa te bucuri de ce ti-a oferit ziua. Dar pentru ca sunt capricios, se mai spune ca este si o invitatie la desfrau si imoralitate. Cu siguranta, este o expresie foarte capricioasa.
Intensitatea trairii ne fura oare din timp? Faptul ca unii ard clipele inseamna ca isi fura din timp?
In opinia mea, proprie si personala, sa traiesti clipa de astazi ca si cum nu ar fi ziua de maine (desi recunosc fascinatia imbinarii acestor cuvinte) este una dintre cele mai mari imbecilitati pe care le aud in mod constant. Asta pentru ca asumarea acestui motto, al trairii unor experiente din ce in ce mai intense iti poate oferi sansa unica de a nu mai apuca ziua de maine. Si timpul pe care ti-l furi singur, nu il recupereaza nici dracu’.
